Provocările interoperabilității – testul maturității digitale a instituțiilor publice (Partea 2)
27/05/2026
Primăria nu administrează documente. Administrează teritorii.
30/07/2026
Ajunsă la cea de-a 22-a ediție, conferința Lumea Geospațială a reunit, în perioada 17–19 iunie 2026, peste 180 de participanți din peste 50 de instituții și organizații din administrația publică, mediul academic și sectorul privat, din România și din străinătate. Timp de trei zile, evenimentul a oferit cadrul pentru dialog, schimb de experiență și prezentarea unor proiecte care demonstrează modul în care datele și analizele geospațiale contribuie la o mai bună înțelegere a teritoriului și la o colaborare mai eficientă între organizații.
Sub tema „Singur decizi corect. Împreună câștigi încrederea. Cum conectăm instituțiile prin date și analize geospațiale”, ediția din acest an a adus în prim-plan provocarea construirii unei imagini comune asupra realității din teren – o condiție esențială pentru decizii bine fundamentate, coordonare instituțională și consolidarea încrederii între organizații și comunitățile pe care acestea le deservesc.
Prin exemple de bună practică, inițiative și dezbateri aplicate, conferința a evidențiat rolul tot mai important al informației geospațiale în construirea unor organizații mai conectate, mai eficiente și mai pregătite să răspundă provocărilor actuale.
De la bun venit la dialog despre prezent și viitor. Prima zi la LGS 2026
Lumea Geospațială 2026 a debutat cu cocktailul de bun venit, un moment dedicat dialogului și reconectării membrilor comunității. Participanții au avut ocazia să contribuie la realizarea Hărții Comunității Lumea Geospațială, un demers simbolic care a reunit, într-un singur loc, ideile, experiențele și valorile care îi conectează pe cei prezenți la conferință.
Seara inaugurală a oferit participanților ocazia de a explora zona ExpoTech, un spațiu dedicat tehnologiilor și aplicațiilor care transformă datele geospațiale în instrumente de analiză, decizie și colaborare.
Cele 11 standuri tematice au ilustrat modul în care datele geospațiale, infrastructura IT și inteligența artificială sunt utilizate în practică.
Intergraph Computer Services a fost prezentă în zona ExpoTech cu patru standuri tematice - „Geo-BigData”, „Vizualizări avansate. IMINT la Marea Neagră”, „BigMap – Coordonare operațională în teritoriu” și „GeoPuls – Comunicare operațională și alerte”.
Primul Meridian a ilustrat, prin standul „Captură aeriană și analiză hiperspectrală pentru patrimoniu”, potențialul tehnologiilor avansate de observare și analiză, în timp ce Octave a adus în atenția participanților „GeoMedia next generation”, noua generație de soluții pentru integrarea și analiza datelor geospațiale.
Maguay Computers, prin standul „Infrastructură, cloud și posturi de lucru pentru geo-date”, a evidențiat tehnologiile care susțin stocarea, procesarea și valorificarea volumelor mari de date geospațiale.
ANCPI și CNC au participat cu standul „RENNS și ROMPOS / Timeline cu AR”, dedicate standardizării adreselor și infrastructurii geodezice naționale.
Zona expozițională a fost completată de standurile „Servicii de procesare a imaginilor satelitare” (Planetek Italia), „Soluții IoT pentru energie, mediu și iluminat public” (Box2M) și „AI Geolocation în medii on-premises și air-gapped” (Zetta Critical AI), oferind participanților o imagine de ansamblu asupra celor mai noi aplicații și tehnologii din domeniul geospațial.
Între decizii corecte și încredere câștigată. A doua zi la LGS 2026
Cea de-a doua zi a conferinței a marcat începutul sesiunilor plenare deschise de Marcel Foca, Președintele Intergraph Computer Services.
Comunitatea Lumea Geospațială a fost întâmpinată la Brașov de George Scripcaru, Primarul Municipiului Brașov, care a transmis mesajul de bun venit al orașului gazdă.
După deschiderea oficială a conferinței, Alexander Tasev, reprezentant Octave Corp., a vorbit despre procesul de transformare a companiei și tranziția de la Hexagon la Octave, oferind participanților o imagine asupra noilor direcții asumate de organizație.
Tema centrală a ediției a fost adusă în atenția participanților de Marcel Foca prin prezentarea „Singur decizi corect. Împreună câștigi încrederea. Cum conectăm instituțiile prin date și analize geospațiale”, lansând discuția despre rolul și importanța datelor și analizelor geospațiale în conectarea instituțiilor și construirea încrederii.
Printre temele abordate în prima parte a conferinței s-a numărat și „Fundament geospațial de încredere”, prezentată de Cristian Glonț, Primul Meridian, și Petri Nygrén, SMAPS, o sesiune dedicată noilor tehnologii de colectare a datelor vizibile și hiperspectrale.
Tiberiu Florescu, Președintele Registrului Urbaniștilor din România, a continuat seria prezentărilor cu tema „Modelarea geospațială în planificarea și amenajarea teritorială”, evidențiind transformarea urbanismului prin utilizarea tehnologiilor geospațiale și necesitatea construirii unui „ecosistem de învățare” între instituții, profesioniști și tehnologie.
Tot în zona aplicării datelor geospațiale în procesele de planificare și dezvoltare teritorială, Aurel Băloi, CEO Graphit, a prezentat „Registrul Național Digital al Clădirilor”, subliniind scopul proiectului de a crea o bază de date națională a fondului construit cu date prezentate uniform, complete și actualizate (cu excepția construcțiilor speciale autorizate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională), precum și viitoarele interconectări cu instituții ale administrației publice centrale și locale.
De la planificarea și administrarea teritoriului, discuțiile s-au îndreptat către infrastructurile critice. Cristian Toma, Șef Departament Investiții, Port Constanța, a vorbit în prezentarea „Portul Constanța conectat prin date geospațiale” despre efortul organizației de a digitaliza și integra datele din Portul Constanța într-o infrastructură geospațială și despre evoluția acesteia către un „Digital Twin” (geamăn digital) al portului. De asemenea, a prezentat impactul în îmbunătățirea operațiunilor și a deciziilor, ca urmare a trecerii de la decizii bazate pe seturi de date separate la decizii fundamentate pe baza unui sistem comun geospațial.
În continuare, Sorin Rîndașu, Director General Adjunct în cadrul Administrației Naționale Apele Române, a susținut prezentarea proiectului „Cadastrul Apelor” în cadrul căruia a fost creată o hartă digitală completă a cursurilor de apă (70% din lungimea cursurilor de apă, peste 55.000 km achiziție de date LiDAR, peste 236.220 kmp ortofotoplan național), au fost delimitate exact albiile și zonele lor de protecție, precum și o platformă GIS unde toate datele sunt integrate și analizate. Astfel, prin crearea primei imagini digitale complete a resurselor de apă din România, ANAR a realizat un proiect strategic național care reprezintă baza unui management modern al apei, a adaptării la schimbări climatice, precum și un strat de informații de bază pentru întreg statul român, dat fiind că informațiile din proiect sunt puse la dispoziția tuturor instituțiilor publice centrale și locale, și a operatorilor de infrastructuri critice naționale.
Ionuț Antonescu, din partea Inspectoratului General al Poliției Române, a continuat seria prezentărilor cu tema „De la date operaționale la decizie managerială”, aducând în atenția participanților modul în care Poliția Română folosește date digitale și sisteme informatice integrate pentru analiză și intervenție rapidă în scopul îmbunătățirii siguranței publice și a eficienței operaționale.
Din partea Primăriei Municipiului București, Mihail Munteanu, Director General Adjunct al Direcției Generale Urbanism, și Corina Mădălina Rîmnicianu, Șef Serviciu Proiecte Urbane, au susținut prezentarea „București – HUB mobilitate și management urban” prin care au descris modul în care PMB folosește platforma geospațială pentru a integra într‑un mod unitar datele despre oraș (urbanism, infrastructură, transport, mediu, patrimoniu și altele), astfel încât diferitele departamente să poată lucra pe aceeași bază de informații, iar deciziile administrative să fie mai rapide, mai corecte și bazate pe date reale, pentru a pune bazele unui „oraș inteligent” și unei gestionări mai eficiente și transparente a Bucureștiului.
Seria prezentărilor a fost completată de Bogdan Matișan, Director Economic, CUP Focșani, cu tema „De la investiții la active operaționale și calitatea serviciului public”, despre digitalizarea Companiei de Utilități Publice și modernizarea managementului rețelelor de apă și canalizare, prin implementarea unei platforme geospațiale care permite colectarea și analiza datelor din teren, monitorizarea infrastructurii, optimizarea intervențiilor și notificarea utilizatorilor în scopul creșterii eficienței operaționale, reducerii costurilor și îmbunătățirii serviciilor oferite populației.
În spiritul temei centrale a ediției din acest an, prezentările din plen au fost completate de masa rotundă „Instituții conectate, realități comune, comunități mai puternice: încrederea ca avantaj strategic”, moderată de Ionel Nițu, președintele New Strategy Center. În deschiderea dialogului, Ionel Nițu a lansat o întrebare care a constituit punctul de plecare al dezbaterii: Ce face un oraș cu adevărat atractiv pentru cei care aleg să trăiască și să muncească în el și cum poate administrația să construiască încrederea unei comunități?
Dialogul a reunit experiențe și perspective diferite, de la administrația publică și structurile de ordine publică până la mediul privat și domeniul tehnologiei, conturând o imagine complexă asupra modului în care se construiește încrederea.
George Scripcaru, Primarul municipiului Brașov, a subliniat că dezvoltarea unui oraș începe prin înțelegerea nevoilor reale ale comunității și prin investiții care răspund așteptărilor cetățenilor, evidențiind importanța dialogului permanent și a colaborării dintre administrație și celelalte instituții implicate în gestionarea orașului.
Reflectând asupra experienței sale profesionale, Marian Tutilescu, chestor general (r.), a adus în discuție rolul cooperării intra- și interinstituționale, al interoperabilității sistemelor și al dialogului permanent în consolidarea încrederii dintre instituții.
Din perspectiva mediului privat, Yugo Neumorni a vorbit despre potențialul inteligenței artificiale și al serviciilor digitale de a crește transparența și de a simplifica relația dintre administrație și cetățeni, subliniind în același timp că încrederea se câștigă atunci când administrația răspunde așteptărilor cetățenilor prin servicii accesibile, transparență și colaborare, iar tehnologia devine un instrument care susține această relație.
La rândul său, Willi Apreutesei a evidențiat că dezvoltarea instituțională presupune leadership, curajul de a inova și transformarea inițiativelor în mecanisme și proceduri durabile, subliniind că implicarea cetățenilor ca parteneri ai instituțiilor este esențială pentru consolidarea încrederii.
Gala Lumea Geospațială 2026
Cea de-a doua zi a conferinței s-a încheiat cu Gala Lumea Geospațială 2026, unul dintre cele mai așteptate momente ale ediției, dedicat recunoașterii organizațiilor și profesioniștilor care, prin proiectele și inițiativele lor, contribuie la dezvoltarea și promovarea domeniului geospațial din România.
Premiile ICS
În cadrul galei au fost acordate cinci distincții organizațiilor și profesioniștilor care, pe parcursul ultimului an, au demonstrat inițiativă, inovație și rezultate remarcabile în utilizarea și promovarea tehnologiilor geospațiale.
Premiul pentru Debut Geospațial a fost acordat Portului Constanța, pentru dezvoltarea unei infrastructuri geospațiale comune care conectează date, procese și departamente, creând fundamentul viitorului Digital Twin portuar.
Premiul pentru Impact Geospațial a fost acordat Administrației Naționale „Apele Române”, pentru contribuția proiectelor sale la fundamentarea deciziilor strategice și gestionarea resurselor de apă.
Premiul Ambasador al Lumii Geospațiale a fost acordat Sorinei Cofan, în semn de apreciere pentru contribuția sa la promovarea și dezvoltarea comunității geospațiale.
Premiul pentru Cercetare Geospațială a fost acordat proiectului IMINT la Marea Neagră, pentru potențialul integrării și analizei geospațiale în domeniul securității și al managementului operațional.
Premiul Viziune Geospațială pentru Urbanism a fost acordat Registrului Urbaniștilor din România, pentru contribuția la promovarea utilizării datelor geospațiale în procesele de planificare și dezvoltare urbană.
Concursul de postere la LGS 2026
În cadrul ediției din acest an, 13 postere au intrat în competiție, demonstrând diversitatea și complexitatea proiectelor dezvoltate în cadrul comunității. În urma votului participanților, locul I a fost acordat Sorinei Cofan, Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, pentru posterul „Învățăm de la furnici!”. Locul al II-lea a revenit proiectului „Geoportalul MAI”, realizat de Ionuț Manta, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Management Operațional, iar locul al III-lea a fost câștigat de Mihail Răvoiu, Compania de Utilități Publice Focșani, cu posterul „Save Water”.
Concursul pe echipe la LGS 2026
Spiritul de colaborare care definește comunitatea Lumea Geospațială s-a regăsit și în concursul pe echipe, una dintre activitățile devenite tradiție în cadrul evenimentului.
La ediția din acest an, opt echipe – GeoPipe, Dream Big, Spatial Watchers, GroupINT, ROMO, AIGA, M.O.G.A. și Gazele – au acceptat provocarea de a-și pune în valoare creativitatea, cunoștințele și spiritul de echipă pentru a rezolva probele pregătite de organizatori.
Competiția a adus energie, entuziasm și multă implicare din partea participanților, într-o atmosferă în care provocările, competiția și buna dispoziție au mers mână în mână.
În cadrul Galei Lumea Geospațială 2026, echipa câștigătoare a fost desemnată AIGA, cu cel mai bun punctaj în urma probelor desfășurate și a prezentării pe scenă. Membrii echipei au fost recompensați cu premii oferite de partenerul tehnologic Maguay Computers.
De la viziune la implementare. A treia zi la LGS 2026
Ziua a treia a conferinței a fost dedicată aplicării practice a conceptelor și tehnologiilor prezentate în cadrul sesiunilor plenare, printr-o serie de workshop-uri și studii de caz care au evidențiat utilizarea datelor geospațiale în procesele de analiză, decizie și comunicare.
Workshopul „Calitatea Deciziilor” a fost susținut de specialiștii Intergraph Computer Services – Doina Zamfirescu, Florin Ivașcu, Cosmin Gruian, Mircea Voinea, Adrian Bențe, Margareta Sima și Mădălina Jerca. Sesiunea a adus în atenția participanților exemple practice privind integrarea și analiza datelor geospațiale, utilizarea vizualizărilor operaționale și transformarea informațiilor provenite din surse multiple în suport pentru procesul decizional.
În continuare, Anamaria Rădoi, Prof. Dr. Ing. în cadrul Universității POLITEHNICA București, a prezentat studiul de caz „IMINT la Marea Neagră”. Prezentarea a ilustrat modul în care datele provenite din surse diverse pot fi integrate și analizate într-un cadru geospațial comun pentru monitorizarea și evaluarea unor scenarii complexe din regiunea Mării Negre, evidențiind rolul informațiilor geospațiale în susținerea coordonării și a deciziilor operaționale.
Programul zilei s-a încheiat cu workshop-ul „Calitatea Comunicării”, susținut de Maria Vișan, Alina Pintelie, Ioana Vâlcoci și Adrian Cozma, din cadrul Intergraph Computer Services și Răzvan Daba, din partea Digital Communication Hub. Sesiunea a fost dedicată modului în care tehnologiile geospațiale pot sprijini comunicarea dintre organizații și comunitățile pe care acestea le deservesc, prin furnizarea de informații relevante, contextualizate teritorial și accesibile cetățenilor. În partea practică, participanții au realizat exerciții de redactare a unor anunțuri adresate cetățenilor, aplicând principii moderne de comunicare pentru a crea mesaje mai clare, mai relevante și mai ușor de înțeles.
Inteligența Artificială în Urbanism
Concomitent cu prezentările desfășurate în cea de-a treia zi a conferinței, Lumea Geospațială 2026 a găzduit masa rotundă a Registrului Urbaniștilor din România, intitulată „Instituționalizarea responsabilității în utilizarea inteligenței artificiale în urbanism”, care a reunit aproximativ 40 de participanți din domeniile urbanismului.
Tiberiu Florescu, Președintele Registrului Urbaniștilor din România, a adus în atenția participanților provocările și oportunitățile generate de integrarea inteligenței artificiale în procesele de planificare și dezvoltare teritorială. Discuțiile au evidențiat necesitatea definirii unor principii și mecanisme care să asigure utilizarea responsabilă, transparentă și fundamentată a noilor tehnologii în activitatea profesională și în procesul decizional.
În cadrul seminarului RUR a fost dezbătută și propunerea de structură a codului deontologic IA în Urbanism.
Trei zile de dialog, colaborare și perspective la LGS 2026. Ne revedem în 2027
Lumea Geospațială 2026 a demonstrat încă o dată că datele și analizele geospațiale sunt mai mult decât instrumente tehnologice – ele reprezintă fundamentul unei colaborări bazate pe transparență, cunoaștere și încredere. Prin prezentările, dezbaterile și studiile de caz, conferința a adus împreună perspective diferite și experiențe complementare, încurajând dialogul și cooperarea între participanți și instituții.
Mulțumim tuturor participanților, speakerilor, instituțiilor și organizațiilor pentru că au fost alături de noi la Brașov și pentru ideile, experiențele și perspectivele împărtășite pe parcursul acestei ediții.
Mulțumiri speciale partenerului ediției 2026, Primul Meridian & Spectral Mapping Services SMAPS Oy, partenerilor tehnologici Maguay, Octave, Planet și ZETTA Critical AI, precum și partenerilor comunității Idea Factory Think Tank, Dispeceratul Civic - CityZen, New Strategy Center și Planetek Italia, pentru susținerea și contribuția lor la această ediție.
Ne revedem cu drag la următoarea ediție, în perioada 23–25 iunie 2027.
